Cenușă zburătoare

Cenușa zburătoare este o pulbere fină care rezultă ca produs secundar al arderii cărbunelui în centrale electrice și în alte procese industriale.

În funcție de procesul de ardere, sursa și compoziția cărbunelui ars, componentele cenușii zburătoare variază considerabil, dar includ toate cantități semnificative de dioxid de siliciu (SiO2) (atât amorf cât și cristalin), oxid de aluminiu (Al2O3) și oxid de calciu (CaO), precum și carbon nearz.

Este colectată din gazele de ardere cu ajutorul precipitoarelor electrostatice sau al sacilor de filtrare.

Studiile fazo-mineralogice ale compoziției cenușii din diferite tipuri de combustibili solizi arată că faza principală a tuturor tipurilor de cenușă este sticla. Faza cristalină este reprezentată de cantități variabile de cuarț, hematit, magnetit și diverși silicați de calciu.

Compoziție chimică și caracteristici fizice

Proprietăți puzolanice:

Cenușa zburătoare acționează ca un puzolan, reacționând cu hidroxidul de calciu în prezența apei pentru a forma compuși cimentari precum hidratii de silicat de calciu (C-S-H), contribuind la rezistența și durabilitatea betonului.

Aplicații:

Cenușa zburătoare este utilizată pe scară largă ca material cimentar suplimentar (SCM) în beton, oferind numeroase avantaje.

• Beton: Cenușa zburătoare este un aditiv comun în amestecurile de beton, îmbunătățind lucrabilitatea, reducând necesarul de apă, sporind rezistența și crescând rezistența la atacul sulfaților și reacția alcalino-silică.
• Umplutură structurală: Poate fi utilizată ca material de umplutură în construcția drumurilor și în alte aplicații structurale.
• Cărămizi și blocuri: Cenușa zburătoare este folosită în producția de cărămizi și alte materiale de construcție, oferind beneficii de durabilitate.